Inima este organul responsabil pentru pomparea sangelui catre si dinspre organe. Ea se imparte in partea dreapta si partea stanga. Partea dreapta pompeaza sangele deoxigenat ce vine de la organe catre plamani pentru reoxigenare si eliminarea dioxidului de carbon. Dupa ce sangele circula la nivelul plamanilor si se face schimbul de oxigen si dioxid de carbon, ajunge in partea stanga a cordului de unde este distribuit prin aorta si artere catre intregul corp.
Imaginea alaturata ilustreaza circulatia sangelui la nivelul cordului. Structurile colorate in rosu arata circulatia sangelui oxigenat, iar cele in albastru arata sangele ce contine dioxid de carbon.
RA= atriul drept, RV = ventriculul drept, TV = valva tricuspida, PA = artera pulmonara, PV = vena pulmonara, LA = atriul stang, MV = valva mitrala, LV = ventriculul stang.
Fiecare parte a cordului are cate doua camere – atriul, situat superior, si ventriculul, inferior. Intre atriu si ventricul, de fiecare parte, exista cate o valva – valva tricuspida pe partea dreapta, si valva mitrala pe stanga – care regleaza fluxul sangvin catre camerele ventriculare inferioare. Atunci cand inima se contracta, aceste valve actioneaza ca niste porti ce se deschid intr-o singura directie, permitand sangelui sa treaca din atriu catre ventricul, dar prevenind ca sangele sa circule inapoi atunci cand ventriculul se contracta. Din ventriculi, sangele circula catre plamani prin artera pulmonara (pe dreapta) sau catre organe prin aorta (pe stanga). Numarul de batai cardiace pe minut (ritmul cardiac) este controlat printr-un sistem electric din structura muschiului cardiac.
Ce este cardiomiopatia dilatativa (CMD)?
Cardiomiopatia dilatativa este o boala ce determina miocardul sa se subtieze si cauzeaza frecvent batai cardiace anormale (aritmii).
Acest lucru duce la pierderea capacitatii cordului de a se contracta si de a pompa sangele eficient catre organe. Cardiomiopatia dilatativa poate efecta ambele parti simultan sau separat, dar cel mai des afecteaza partea stanga, in special ventriculul stang.
Dilatatia cardiaca duce la aparitia a doua probleme principale: pentru ca muschiul cardiac este slabit si nu pompeaza sange eficient, sangele se reintoarce in camerele cardiace si determina marirea sau dilatatia lor.
La unii caini, atunci cand cordul este suficient de dilatat valva mitrala (uneori si tricuspida) nu se mai inchide eficient si determina aparitia unui murmur cardiac pe care medicul veterinar il poate auzi cu stetoscopul.
A doua problema ce poate aparea sunt aritmiile cardiace intermitente pe timpul zilei sau noptii, care reduc cantitatea de sange pompat catre organe, lucru ce duce la slabiciune generalizata, lesin, sau chiar moarte subita. In cazurile in care dimensiunile cordului si functia de pompare a sangelui sunt normale, dar sunt prezente aritmiile, se face referire la forma aritmogena a cardiomiopatiei dilatative.
La unii caini cu CMD veterinarul va putea auzi batai cardiace anormale sau murmur la ascultatia cu stetoscopul. Multi caini afectati, nu prezinta murmur cardiac sau aritmii.
Ce catei sunt afectati de aceasta boala?
Cardiomiopatia dilatativa este frecvent intalnita la catei, insumand aproximativ 10% din afectiunile cardiace. Cainii de talie mare si gigant sunt afectati cel mai des, fiind mai rar intalnita la cateii de talie mica (<13.6 kg) si pisici. Riscul de aparitie a acestei afectiuni creste pe masura ce cateii inainteaza in varsta si apare foarte rar la cei sub varsta de 4 ani. Anumite rase prezinta un risc mai mare, in special Doberman Pinscher.
Factori de risc general:
- Varsta > 4 ani
- Caine de talie mare/gigant: > 13.6 kg
- Rasa: Doberman Pinscher (>60% sanse sa dezvolte aceasta boala in cursul vietii)
- Cocker Spaniel
- Boxer (frecvent forma aritmogena – dimensiunile cordului si functia de pompare sunt normale, dar sunt prezente aritmii, chiar si de la varsta de 1 an)
- Great Dane (Marele Danez/Dog german)
Care sunt cauzele Cardiomiopatiei dilatative?
Exista multe teorii care explica cauzele acestei afectiuni, dar de multe ori nu pot fi identificate cu precizie, motiv pentru care se spune in termeni medicali ca are cauza idiopatica. Se considera ca exista o transmitere pe cale genetica ce are un rol important, insa este foarte greu de identificat.
De asemenea, cardiomiopatia dilatativa este legata de o deficienta nutritionala in taurina, insa aceasta este rar cauza principala a declansarii acestei boli. Taurina este un aminoacid necesar in dezvoltarea si functionarea normala a celulelor cardiace. Astfel ca unii caini (in special cei din rasa Cocker Spaniel) pot fi afectati daca sunt hraniti cu o dieta saraca in taurina sau daca nu asimileaza normal taurina din hrana.
NOTA: Majoritatea cazurilor cu CMD care sunt suplimentate cu taurina nu isi revin. Cu toate acestea, daca animalutul tau este diagnosticat cu aceasta boala, poti intreba medicul veterinar daca este justificata aceasta suplimentare.
L-carnitina este un alt aminoacid pentru producerea de energie si functionarea normala a celulelor cardiace. O carenta in L-carnitina poate duce la dezvoltarea CMD la unii catei (in special Boxeri si Cocker Spaniel). Insa rolul deficientei de L-carnitina la cainii afectati nu este inca pe deplin cunoscut.
NOTA: Majoritatea cazurilor cu CMD care sunt suplimentate cu taurina nu isi revin. Cu toate acestea, daca animalutul tau este diagnosticat cu aceasta boala, poti intreba medicul veterinar daca este justificata aceasta suplimentare.
Ce se intampla cu catelul meu atunci cand sufera de aceasta boala?
In fazele incipiente de boala, cainele se simte si se comporta normal, si singurul semn de boala este prezenta murmurului si/sau a aritmiilor pe care le poate observa medicul veterinar. In aceasta faza, CMD este asimptomatica, preclinica sau oculta (stadiul B).
Majoritatea cainilor cu CMD asimptomatica vor dezvolta boala in termen de 6-24 luni de la diagnostic. In general, cainii care prezinta ritm cardiac anormal si cord de dimensiuni mari, vor dezvolta si semne clinice mai tarziu. Acestea pot fi: respiratie rapida sau efort respirator crescut, tuse, lesin. In unele cazuri apare moartea subita.
Semnele clinice apar atunci cand presiunea de la nivelul camerelor cardiace dilatate duce la pierderea fluidelor de la nivelul vaselor de sange catre plamani (edem pulmonar) si uneori in abdomen (ascita), sau atunci cand sunt prezente aritmii severe. O data ce cainele prezinta semne clinice, se considera ca este in faza de boala simptomatica. Acumularea de lichide in aceasta faza se numeste Insuficienta cardiaca congestiva (stadiul C).
Semnele clinice asociate, includ:
NOTA: Aceste indicii reprezinta semne clinice care pot aparea la cainii cu cardiomiopatie dilatativa, dar ele pot aparea si in alte afectiuni. Daca stiti ca animalutul dumneavoastra este diagnosticat cu aceasta boala, ar trebuie sa urmariti aparitia acestor semne si le semnalati medicului veterinar imediat. Nu toti caini vor avea toate aceste semne clinice, si multi catei vor prezenta mai mult de unul.
- Respiratie accelerata in repaos sau in somn (>30-35 respiratii pe minut)
- Efort crescut asociat cu respiratia
- Somn nelinistit, agitat, shimbarea pozitiei frecvent
- Tuse
- Slabiciune
- Reducerea capacitatii de a face efort
- Lesin, sincopa
- Scaderea apetitului
- Scadere in greutate
- Abdomen destins
- Apatie
- Moartea subita
Teste de diagnostic:
- Ecocardiograma
- Electrocardiograma
- Examen radiologic de torace
- Teste genetice (pentru rasele de risc)
- Analize de sange (hematologie, biochimie) pentru a determina starea generala de sanatate, functia renala si functia hepatica; analize de urina; dozarea hormonilor tiroidieni; masurarea tensiunii arteriale
Tratamentul cardiomiopatiei dilatative va varia in functie de stadiul de boala, iar medicul veterinar va stabili un protocol potrivit pentru catelul dumneavoastra.
Este necesar recontrolul dupa ce cainele a fost diagnosticat?
Medicul veterinar va recomanda recontrol la 3-6 luni in functie de cat de avansata este boala. In plus, daca este recomandata o medicatie va fi necesar un recontrol la 10-14 zile pentru repetarea analizelor de sange (pentru a evalua functia renala si hepatica), masurarea tensiunii arteriale sistemice si reevaluarea aritmiei cardiace.
Cardiomiopatie dilatativa – expunere ventro-dorsala
Cardiomiopatie dilatativa – expunere laterala
Care este rata de supravietuire a cainelui dupa ce a fost diagnosticat cu CMD?
Cainii asimptomatici pot trai in medie 1 pana la 3 ani pana cand vor aparea semnele clinice de insuficienta cardiaca. Cu toate acestea, poate aparea oricand moartea subita, in special la cainii cu batai cardiace anormale. Este insa foarte dificila determinarea exacta a evolutiei bolii, de aceea medicul veterinar va recomanda recontroale regulate.
Cainii simptomatici : medicatia va reduce sau elimina in mare masura simptomatologia, insa boala va continua sa progreseze si in final, tratamentul nu va mai da rezultate. In general, cu un tratament adecvat si recontroale regulate, majoritatea cainilor pot trai mai mult de 6-12 luni.
Interesant. Am un catel de talie mica care are Insuficienta cardiaca. Primul lesin l a avut in oct.2023 la varsta de 10 ani si de atunci este sub tratament. Nu se poate opera aceasta boala?