Dermatofitoza la caini si pisici – cauze si tratament

Dermatofitoza este o dermatoza fungica cauzata de ciuperci filamentoase care digera cheratina. Cele mai comune genuri responsabile pentru aceasta patologie sunt MicrosporumTrichophyton si Epidermophyton. Pe baza habitatului lor, aceste ciuperci difera prin:

  • Zoofili : traiesc si se inmultesc pe blana animalului. Dintre acestea cele mai frecvente sunt Microsporum canis, care este zoonoza (este transmisibila la om) si afecteaza cainii si pisicile;
  • Geofili : traiesc si se reproduc in sol; printre acestea cel mai frecvent este Microsporum gypseum, izolat la caini si cai.
  • Antropofili : traiesc si se reproduc pe oameni; dintre acestea cel mai frecvent este Trichophyton rubrun.

Dermatofitozele sunt mai frecvente in perioadele calde si in mediile umede ; chiar si spalarea excesiva sau curatarea excesiva a animalului poate predispune la aparitia unei micoze, intrucat se elimina barierele naturale ale pielii, precum sebumul, celulele moarte superficiale etc. La pisici, s-a emis o corelatie intre infectia dermatofitica si FIV sau Felv.

exemplu de dermatofitoza

Transmitere

Sunt boli contagioase, usor de transmis atat direct, prin contactul dintre animale, cat si indirect, prin contactul cu suprafete sau obiecte contaminate de sporii acestor organisme. 

Micozele sunt zoonoze, patologii care se pot transmite de la animale la om. Contagiune apare in general la subiectii stresati sau imunosuprimati, cu decompensare endocrina, afectiuni organice deficitare, carente vitaminice, modificari ale dermei sau ca urmare a scaderii a apararii imune. Factorii predispozanti sunt si terapiile prelungite cu antibiotice sau cortizon.

Transmiterea are loc prin contact direct intre un animal infectat si un individ receptiv, sau prin contact indirect prin intermediul sporilor prezenti in mediu.

In plus, nu numai animalele pot transmite dermafitoze la om, ci si invers dermatofitozele umane pot fi transmise de la proprietar la animal (dermatofitele antropofile).

Cauze

Subiectii cei mai predispusi la infectii fungice sunt:

  • subiectii foarte tineri, care par sa aiba o concentratie mai mica de acizi grasi in sebum si, prin urmare, sunt mai predispusi, precum si subiectii mai in varsta care au un sistem imunitar mai putin eficient;
  • subiecti diagnosticati cu FIV, Felv si alte patologii.
  • subiectii subnutriti;
  • subiectii cu paraziti intestinali;
  • subiecti stresati sau care traiesc in conditii de supra-aglomerare : crescatori, canisa, colonii;
  • subiecti cu imunosupresie indusa de medicamente : chimioterapie si terapii cu cortizon;
  • persoanele care au leziuni ale pielii de la muscaturi sau zgarieturi de animale, ectoparaziti si leziuni induse de muscatura lor;
  • subiectii supusi spalarii prea frecvente si cu produse necorespunzatoare, precum folosirea prea frecventa a servetelelor dezinfectante, produse care modifica pH-ul pielii etc.;

Simptome

Dermatofitoza este o boala pleomorfa si nu poate fi diagnosticata doar pe baza constatarilor clinice. Perioada de incubatie este de aproximativ 2-4 saptamani. Este in primul rand o boala foliculara, iar principalele semne clinice includ:

  • Pierderea parului;
  • Producerea de cruste;
  • Mancarime.

Unii pacienti dezvolta o infectie in forma de inel, caracterizata prin zona alopecica centrala, papule foliculare periferice si inflamatie. Leziunile pot fi simple sau multiple si localizate pe orice parte a animalului, desi partile anterioare ale corpului si capul par a fi mai frecvent implicate. 

La pisici, acestea sunt localizate in principal pe puntea nasului, pe marginile urechilor, pe portiunea distala a membrelor si pe coada. La caini, acestea sunt localizate in principal pe partea din spate a nasului, zonele perioculare si marginea urechii. 

La caine se poate dezvolta o anumita leziune, numita „ kerion ”, o leziune nodulara, edematoasa si umeda, care revarsa material purulent.

La animalele sanatoase, leziunea este autolimitata si se rezolva de la sine in cateva saptamani. Alte animale, insa, ar putea avea un raspuns exagerat la infectie, o reactie de tip alergic, complet subiectiva si care poate determina severitatea. 

La pisici, in special la persane, a fost raportata o forma speciala de dermatofitoza care se manifesta prin noduli granulomatosi perifoliculari. Procesul incepe ca o foliculita fungica care evolueaza intr-o dermatita granulomatoasa nodulara sau difuza care afecteaza dermul profund si subcutatia care ia denumirea de pseudomicetom.

Diagnostic

Diagnosticul dermatofitozei necesita, pe langa examinarea fizica a pacientului, si unele proceduri de diagnostic efectuate numai de medicul veterinar. 

O metoda eficienta este folosirea unei lampi speciale cu UV (lampa Wood) care, prin iluminarea parului, poate evidentia 50% din speciile de M. Canis, dar nu si pe celelalte specii. Exista, totusi, riscul unui rezultat fals negative.

Medicul veterinar poate trece apoi la o analiza microscopica a leziunilor pentru un diagsnostic mai precis.

Tratamentul dermatofitozei la pisici si caini

Atunci cand animalul este intr-o stare de sanatate buna, simptomele dispar la scurt timp si se rezolva complet in trei luni. Raspunsul imun poate fi suficient pentru a controla leziunile cutanate cauzate de dermatofite.

Cu toate acestea, ori de cate ori se constata o infectie cu dermatofit, se recomanda tratamentul antifungic pentru a reduce sansele de infectie pentru alte animale, oameni si raspandirea formelor infectioase in mediu.

Tratamentul, topic sau sistemic in functie de leziuni, este dat de medicul veterinar.

Preventie

Materialul infectat dispersat in mediu poate ramane infectios mult timp, chiar si ani de zile. Decontaminarea mediului include curatarea temeinica cu dezinfectante. Este o buna practica sa izolati animalele bolnave sau suspectate; curatati, spalati si dezinfectati temeinic mediul cu solutii ce contin hipoclorit de sodiu sau formaldehida 0,5% si spalati covoarele si canapele.

In ceea ce priveste oamenii, in prevenirea dermatofitozei, respectarea standardelor sanitare de baza este de o importanta fundamentala. Impotriva dermatofitozei de origine zoonotica, igiena personala este foarte eficienta pentru prevenirea transmiterii infectiei si, in special, spalarea mainilor cu sapun, de preferinta pe baza de sulf, dupa fiecare contact cu animale sau obiecte infectate cu care aceste animale ar fi putut intra in contact.

Lasă un comentariu