Primesc un telefon intr-o dupa-amiaza de la un client mai vechi despre catelul sau, un ciobanesc german, varsta 5 ani, mascul necastrat, semnalandu-mi ca pacientul nu mai mananca de 2 zile. Il rog pe proprietar sa-mi aduca de urgenta pacientul pentru un consult.
Mi-l aduce.
Il examinez clinic pe domnul catel: destul de agitat, greutate corporala neschimbata fata de ultima vizita in urma cu 2 luni, temperatura rectala 39.40C, fara sensibilitate abdominala la palpare profunda, ascultatie toracala fara modificari, cu fine ulceratii perianal; la examenul hematologic s-a constatat granulocitoza (Gran = 21.8*109 cel/L, max 12.6*109 cel/L), test 4Dx negativ, examen biochimic sanguin normal, insa ecografic si radiologic s-a constatat un aspect de neoformatiune la nivelul ariei de proiectie splenice (dupa cum lesne se poate observa din crampeele fotografice de mai jos).
Fig. 1: Se pare ca este specific pentru torsiunea splenica acest aspect de “cer instelat“.
Din punct de vedere anatomic, la unii indivizi ligamentul gastro-splenic este mai larg, favorizand in ascet fel o miscare de lateralitate cat si de giratie in jurul pediculului splenic. Daca pacientul face o miscare brusca, un efor fizic sustinut, combinat cu un format anatomic cu piept adanc (cu incidenta mai mare la marele danez si ciobanescul german) splina se rasuceste in jurul pedicului, impiedicand astfel iesirea sangelui prin intermediul venei splenice dar acesta continua sa intre in splina. Acest lucru se intampla pentru ca peretele arterial este mai rigid decat cel splenic. Progresiv marindu-se in volum, splina procedeaza la a compresa organele din imediata vecinatate (ficat, stomac, rinichi, masa intestinala), actionand ca un sindrom semiocluziv.
Fig. 2: Ventral mezogastric se observa un aspect de masa bine delimitat (splina torsionata).
Fig. 3: Ventral mezogastric se observa un aspect de masa bine delimitat (splina torsionata).
Dar, lasand la o parte teoria, in cazul de fata nu am observat alte simptome in afara de cele de mai sus. Pacientul a ramas internat pentru monitorizare, i-am dat sa manance, i-am facut tratament injetabil cu antibiotic, antispastic si antiinflamator sterioidian, cu recomandare de consult chirurgical a 2-a zi.
In principiu, diagnosticul diferential pentru ce a s-a gasit initial la acest pacient consta in neoformatiune intraabdominala cu diverse posibile localizari, aspecte chistice parazitare, aspect chistic renal, torsiune splenica.
Trecand cu bine peste noapte, pacientul a ajuns pe mainile colegilor chirurgi care au intarit recomandarea mea de laparatomie exploratorie.
Dupa deschiderea abdomenului s-a observat o splina de mari dimensiuni, spongioasa, pediculul fiind rasucit aproximativ o jumatate de tura in jurul propriei axe. S-a procedat la splenectomie si, dupa inca 5 zile de spitalizare, pacientul a plecat bine mersi acasa.
Pacientul a fost adus la recontrol clinic si imagistic dupa 14 zile de la interventie, starea generala fiind una buna.
Fig. 4: La recontrolul clinic la 14 zile post-operator aspectul ecografic abdominal se prezenta normal. Acolo unde era splina acum se observa gfoarte usor rinichiul stang si vena cava caudala.
