Etiologia si epidemiologia conjunctivitelor clamidiene
Bacteriile din familia Chlamydiae sunt obligat intracelulare, cu tropism pentru celulele epiteliale, formand incluziuni in citoplasma celulelor gazda. Ciclul de dezvoltare al acestor bacterii implica o faza intracelulara, reticulata, si o faza extracelulara, de corp elementar, care este si forma infectioasa a acestei bacterii. Acestea patrund in organism pe la nivelul mucoaselor, tesut prezent in mai multe zone anatomice, cum ar fi cavitatea bucala, tractul digestiv, organele genitale, conjunctiva palpebrala si cea oculara. Desi unele infectii pot fi localizate, acestea sunt in general de tip sistemic, rezultand manifestari de tip anatomopatologic la nivelul mai multor organe cat si eliminare de material infectant pe la nivelul focarelor de infectie cu acces la nivelul unei cavitati.
Tesutul conjunctival ocular este locusul cel mai frecvent intalnit pentru manifestari anatomo-patologice si eliminare a materialului infectant. Cativa membri ai familiei Chlamydiaceae au fost asociati cu manifestari patologice conjunctivale, iar la feline putand fi determinata Chlamydia felis. Desi aceasta bacterie a fost depistata la cazuri de pneumonie felina, acest tip de manifestare clinica se intalneste doar foarte rar. Tabloul clinic infectios contine intotdeauna aspectul oftalmologic, ocazional se mai pot depista si rinita cu diverse stadii de descarcari nazale si stranut. Seropozitivitatea este adesea intalnita in unele populatii de feline; bacteria aceasta se izoleaza foarte rar de la animale sanatoase clinic.
Pisicile cu aceasta forma de conjunctivita au in general sub 1 an, cu pisicile cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 luni fiind grupa cel mai des afectata dar si cea mai sensibila. Pisicile cu varsta de peste 5 ani si prezentand semne de conjunctivita, este foarte putin probabil sa prezinte ca si factor etiologic C. felis, cat si in cazul pisicilor cu varsta sub 8 saptamani datorita anticorpilor anti clamidia din laptele maternal.
Transmiterea intre animal infectat si animal indemn apare ca si rezultat al interactiunii directe, de obicei batai si muscaturi, pentru ca forma infectanta, extracelulara, supravietuieste foarte putin in mediu ambiant. Animalele infectate pot elimina clamidii si pe la nivel rectal cat si vaginal, desi transmiterea sexuala nu a fost confirmata inca. Cazurile de infectii ale aparatului reproducator cat si ale articulatiilor provocate de clamidii sunt foarte rare.
Manifestari clinice ale conjunctivitei clamidiene la pisica
Pisicile cu semne de rinita acuta/cronica fara manifestari conjunctivale sunt foarte putin probabil sa fie infectate cu C. felis.
Manifestarile timpurii includ eritem conjunctival uni sau bilateral, edem palpebral, catar ocular transparent, cu aspect folicular al mucoasei globulare a pleoapei a 3-a in cazuri mai severe. Semnele de keratita sunt rare, aparand de cele mai multe ori secundar unei suprainfectii cu herpesvirus 1. Semnele clinice se agraveaza dupa 9-13 zile dupa debutul lor si se pot ameliora dupa de 2-3 saptamani. La unele pisici, semnele clinice pot persista mai multe saptamani, in ciuda aplicarii unui tratament.
Fig. 1: Aspect clinic caracteristic in cheratoconjunctivita clamidiana la pisica. Sursa https://monvet.com/en/feline-chlamydia-in-cats/.
Pisicile netratate pot adaposti aceasta bacterie pana la luni de zile post infectios.
Metode de diagnostic
In linii mari este de preferat utilizarea testului PCR pentru depistarea clamidiilor din secretii purulente iar din secretii conjunctivale de alta consistenta se recomanda examenul citologic din lama amprentata pe leziune.
Conjunctivita clamidiana felina trebuie diferentiata de conjunctivita provocata de herpes virus 1 si de calicivirus.
Cultura celulara din probe recolatate de la pacienti infectati are o sensibilitate foarte buna insa este o metoda laborioasa, nefiind practica.
De asemenea, trebuie avut in vedere necesitatea de a asigura un mediu de transport special pentru probele unde se suspicioneaza clamidia.
Pe lamele amprentate se pot observa destul de usor acele incluzii intracitoplasmatice de tip clamidian, de culoare indigo, acei corpi reticulati, intracelulari, amintiti mai sus.
Fig. 2: Sageata neagra indica o incluzie intracitoplasmatica specifica in cheratoconjunctivita clamidiana la pisica. Sursa https://www.msdvetmanual.com/eye-diseases-and-disorders/chlamydial-conjunctivitis/chlamydial-conjunctivitis-in-animals.
Preventie si tratament in conjunctivita clamidiana a pisicii
Din fericire, pe partea de preventie pisica poate beneficia de un vaccin insa acesta nu produce preventie completa, scazand doar severitatea manifestarilor clinice cat si rata de infectare. Folosirea acestui tip de vaccin se recomanda cu precadere in felise si in zone cu densitate mare de pisici.
Aproape toate clamidiile izolate din probe biologice s-au dovedit a fi sensibile la antibiotice din clasa tetraciclinelor. Terapia sistemica da mai bune rezultate decat doar cea topica, pentru ca diseminarea clamidiilor are loc pe mai multe cai, diferite de cea conjunctivala.
Tratamentul sistemic de electie la pisica este cel pe baza de doxiciclina, pentru cel putin 4 saptamani, care uneori se poate prelungi pana la 6 saptamani.
Infectiile clamidiene la pisica pot prezenta risc zoonotic, adica agentul patogen poate trece de la pisica la om, intrucat au fost raportate cazuri de C. felis la oameni care tineau in casa pisici bolnave.
