Pisu, o felina extrem de docila, in varsta de 5 luni, adoptata de pe strada, s-a prezentat in cadrul clinicii noastre cu schiopatura grad 3 la nivelul membrului anterior drept, in urma unei sarituri de la inaltimea de 3 m.
La consultul clinic, aceasta prezenta modificari axiale evidente in plan distal, la nivelul articulatiei radio-carpiene, modificari inflamatorii si crepitus osos. In urma radiografiilor, aceasta suferea de luxatie completa a acestei articulatii, cu leziuni la nivelul ligamentelor mediale si laterale. Aceste tipuri de afectiuni sunt greu de manageriat, mai ales la pacienti juvenili, din cauza procesului activ de crestere, a gradului foarte ridicat de activitate a articulatiei respective, a gradului foarte mic de acoperire musculara si vasculara precum si a complexitatii articulatiei.
Dupa o discutie cu proprietarul, s-a incercat in prima instanta reducerea manuala si atelarea zonei respective pentru 2-3 saptamani, insa ligamentele de sustinere erau atat de afectate, incat reducerea manuala stabila era imposibila. Asadar, s-a efectuat o artrodeza temporara, cu placa si suruburi, practic introducerea unui material metalic pe o perioada de timp, cat sa ofere stabilitate articulatiei pentru a se vindeca, dar si pentru a nu compromite cresterea pe membrul respectiv. Dupa 2 luni, Pisu se prezinta la clinica cu o deformare antero-posterioara la nivelul piciorului, din cauza cedarii integritatii placutei.
Deoarece Pisu avea acum o varsta acceptabila, iar cresterea pana la 10-12 luni nu mai era una de o importanta maxima, s-a reintervenit prin fuziunea articulatiilor radio-carpale, carpo-metacarpiene si metacarpo-falangiene si plasarea unei placi DCP pentru a creea compresie interosoasa.
Artrodeza este o procedura chirurgicala inclusa in metodele de “salvare a membrului”, impreuna cu protezarea si artroplastia, metoda prin care se realizeaza fuziunea unei articulatii (sacrificarea acesteia si formarea de os imobil) pentru a oferi stabilitate, confort si grad de durere scazut, in conditiile in care o articulatie este compromisa. Astfel de situatii sunt luxatiile iremediabile, fracturi intra-articulare nereductibile, artroze severe sau cancere osoase.
Operatia de artrodeza pancarpala este de o dificultate ridicata, fiind nevoie de frezarea tuturor suprafetelor articulare, compresia corecta a segmentelor si augumentarea cu grefa osoasa, pe care am prelevat-o din humerusul proximal al aceluiasi membru, pentru a stimula fuziunea cat mai rapida a segmentelor vizate. Deoarece este o zona cu aport foarte scazut de sange si sustinere musculara slaba, operatiile de osteosinteza in aceste zone sunt supuse unui grad de risc de infectie crescut, de pana la 70% in literatura de specialitate. Din aceasta cauza si din multe alte considerente, acest tip de interventie trebuie realizata in conditii speciale si cu o tehnica chirurgicala superioara.
Pisu a inceput sa utilizeze membrul in mai putin de 72h, dupa ce edemul inflamator s-a retras. In 2 saptamani, aceasta si-a reluat activitatea in proportie de 95%, fiindu-i limitat accesul la sarituri si alte cascadorii iar timpul critic pentru dezvoltarea de complicatii majore este trecut. Deoarece vindecarea in aceste tipuri de interventii este de lunga durata, pana la 9 luni, ii uram Pisei o refacere completa si lipsita de incidente.