Bruno, un frumos exemplar din rasa Shih-tzu, in varsta de 10 ani, s-a prezentat in clinica noastra in urma cu 2 ani, cu adenopatie generalizata pronuntata (tumefierea limfonodulilor).
Pentru a depista cauza, s-au efectuat investigatii amanuntite, constand in: examen hematologic, examen biochimic complet, test 4DX, dozare SDMA, dozare T4, examen ecografic, examen radiologic, analize de urina si punctie biopsica limfonodala pentru examen citologic.
Analizele efectuate au fost in parametri normali, insa examenul citologic a avut ca rezultat diagnosticul de limfom cu celule mici. In continuare s-a efectuat testul PARR pentru a stabili subtipul de limfom, avand ca rezultat diagnosticul de limfom policlonal cu 2 tipuri de celule – T si B.
S-a inceput tratamentul chimioterapic specific, iar Bruno a intrat in remisie si se afla intr-o stare buna de sanatate de 2 ani de zile. Este monitorizat constant si vine la recontrol o data la 2 luni de zile.
Limfomul este un cancer al limfocitelor (celulele albe din sange). Exista mai multe tipuri de limfom la caini, la fel ca si la om, care apare ca urmare a modificarii maligne a diferitelor tipuri de limfocite sau ca o consecinta a aberatiilor specifice de ADN dobandite in decursul vietii. Rasele cel mai frecvent afectate sunt Boxerii, Bull Mastifful, Basset Hound, St. Bernard, Scottish Terrier, Airedale, Shih-Tzu, Golden Retriever si Bulldogul, adesea cu varsta de peste 6 ani, insa orice caine, indiferent de varsta sau rasa se poate imblonavi.
Semnele clinice, atunci cand boala este intr-o faza incipienta, sunt subtile sau pot mima alte afectiuni. Adesea se pot observa: scaderea in greutate, letargie, lipsa poftei de mancare, aparitia unor tumefieri pe aria de proiectie a limfonodulilor. Nici unul din aceste semne nu este specific pentru limfom.
Diagnosticul presupune investigatii amanuntite, analize de sange extinse, ecografie si radiografii, examinarea limfonodulilor reactionati si punctie biopsica, pentru o evaluare cat mai corecta a starii de sanatate si diagnosticul de certitudine a tipului de limfom. Determinarea subtipurilor de limfom se face pentru a evalua factorii de risc, cauzele, protocolul de tratament ales si prognosticul.
Majoritatea formelor de limfom raspund bine in urma chimioterapiei, insa speranta de viata este limitata de la doar cateva luni, pana la un an.
Exista mai multe protocoale de tratament, in functie de tipul de limfom, cel mai frecvent folosit fiind protocolul COP, cu mai putine efecte adverse, care include chimioterapice precum ciclofosfamida si vincristina, precum si prednisolon. Alegerea protocolului se face de catre medicul veterinar curant, in urma evaluarii pacientului. Chimioterapia folosita are in general mai putine efecte adverse decat la om, uneori fiind chiar absente.
Bruno este unul dintre putinele cazuri fericite, depasind asteptarile echipei noastre cu dorinta lui de a trai si energia nemodificata pe care a prezentat-o pe parcursul tratamentului.
