Sindromul de  faringita acuta la caine

“Draga, parca l-am auzit asta-noapte pe Grivei tusind. Tu nu?“ sau gasesti si o voma cu mancare nedigerata de la prea multe episoade de tuse neproductiva. Sau iti vezi catelul ca vrea sa manance, miroase, da putin cu limba si lasa in castron chiar si mezelul sau cremvurstul pe care stiai ca le mananca cu pofta din mana ta atunci cand vrei sa-l rasfeti dupa ce realizezi ca nu ai avut timp de el din motive de obicei imaginare. Si atunci realizezi ca flocosul nu e bine sau “nu e el“. Nu are sens sa dai vina pe cineva pe doua picioare anume decat daca respectivul catel a mancat prostioare intepacioase (lemne, plastice, metalice, oase).

Ajungi cu animalulul la veterinar si “BaM“ diagnostic de faringita acuta.

Fig. 1: Catel tusind, aspect clinic care ar trebui sa ingrijoreze proprietarul si sa nu pregete a se adresa unui medic veterinar.

Daca exista curiozitate cu privire la cauzele posibile cat si tratamente uzuale, rog a se parcurge randurile de mai jos.

Cauze frecvente pentru faringita acuta la catel:

  1. Infectioase: bacteriana, agenti patogeni frecvent intalniti sunt din genurile Streptococcus, Staphylococcus si Bordetella bronchiseptica (care provoaca cunoscuta “tuse de canisa“); virala, agenti patogeni frecventi fiind parvovirusul, distemper virusul si vurusurile gripale; fungica, mai rar intalnita dar surprinzator de des gasita la catei imunosupresati, ca si reprezentant fiind Mallasezzia, Aspergilus si De notat ca unele boli infectioase sistemice cum ar fi boala Lyme si leptospiroza pot produce inflamatie faringiana secundara.
  2. Corpi straini: cateii pot roade si inghiti o gama larga de obiecte contondente cum ar fi oae, jucarii, chei, aschii de lemn, plastic, sticla, fara prea multe mofturi (inclusiv cei de rase mai “gingase“ – bichon, yorkshire, rasele tip “toy“). In momentul deglutitiei corpului contondent se produce un traumatism mecanic la nivelul faringelui, in conjunctura cu inflamatia adiacenta.

Fig. 2: Incercare de extractie corp strain din faringele unui biet catelus dragut.

  1. Suprasolicitarea faringelui: fie datorita latratului excesiv, fie o zgarda metalica cu tepi sau una strangulanta pot produce iritatia sau desirarea mucoasei faringiene, cu risc crescut de suprainfectie.
  2. Alergii: praf, acarieni, polen, fum, in principiu orice particula fina ce poate fi inghitita sau trasa pe nas, poate irita/inflama/traumatiza mecanic faringele, creand astfel poarta de intrare pentru orice agent patogen de la punctul 1.
  3. Substante iritante de natura chimica cum ar fi parfumuri, odorizante de camera, detergenti de podele si chiar detergenti si balsamuri de rufe pot produce o grupa speciala de traumatisme faringiene cunoscute generic sub denumirea de arsuri chimice care, pe langa efectul iritant local, pot produce inclusiv arsuri greu de tratat in sine din cauza localizarii in interiorul organismului.
  4. Refluxul gastro-esofagian poate cauza iritatie acuta initial apoi cronica daca nu se iau masurile medicamentoase necesare.
  5. Sindrom neoplazic (cancer) – desi rare, neoplaziile faringiene debuteaza cu edem si eritem local. Pe masura ce evolueaza, respectivele neoplazii devin inoperabile, singurele metode de tratament oncologic fiind radiologic si citostatic.

Pentru diagnosticarea unei afectiuni faringiene, medicul curant poate folosi, pe langa examinarea clinica (in cadrul careia se poate folosi cu incredere laringoscopul), examenul radiologic, ecografia regionala, computer tomografia, endoscopia.

Fig. 3: Examinare clinica directa, cu ajutorul laringoscopului, a faringelui. De notat penuria de elemente anatomice ce se pot vizualiza prin aceasta metoda, multe aspecte ramanand ascunse examenului vizual direct. De notat ca in rare cazuri se poate efectua acest examen pe un pacient nesedat.

Pe baza examenului clinic, medicul veterinar va institui un tratament general cat si local (doar daca o sa fie cazul).

Din punct de vedere al asteptarilor vis-a-vis de un raspuns rapid si bun la tratamentul instituit, proprietarul trebuie sa adopte un optimism rezervat, intrucat faringele la catei este destul de dificil de examinat clinic pe un pacient nesedat, iar suprize neplacute si complicatii pot aparea oricand.

Lasă un comentariu