Efectul placebo, cunoscut colocvial ca si “tratamentul fara tratament“, a fost un subiect fascinant pentru lumea stiintifica dar si pentru laici. Cand un om crede ca a primit un tratament pentru tratarea unei probleme medicale, acesta simte de cele mai multe ori ca acea problema s-a tratat, chiar si cand tratamentul propriu-zis a constat in substante inactive din punct de vedere metabolic sau farmacologic. Exista o pletora de surse stiintifice care atesta eficacitatea efectului placebo la om, insa caile de activare si transmitere ale acestui efect raman in continuare absconse. Concret, se cunoaste ca efectul placebo se manifesta prin activarea caii neuronale de recompensa si cel mai probabil ca influenteaza activitatea sistemului imunitar.
Corpul uman este capabil sa perceapa o imbunatatire a starii generale doar pe baza credintei ca s-a primit un tratament adecvat si eficient. Tratamentul placebo este eficient cand pacientul crede ca a primit un tratament propriu-zis, insa la animale pare a fi contra-intuitiva posibilitatea ca acest efect sa existe. De exemplu, un caine adus la cabinetul veterinar nu are cum sa inteleaga scopul vizitei sau sa inteleaga ca tratamentul care i s-a administrat are scopul de a-i imbunatati starea de sanatate. Insa, surprinzator, exista studii medicale care sustin ca efectul placebo exista la animale.
Unele studii prezinta ca si posibila explicatie pentru rezultatele pozitive obtinute in urma experimentelor desfasurate, prin efectul de conditionare. Astazi, este general cunsocut studiul lui Pavlov cu privire la conditionarea cainilor si raspunsul acestora in asteptarea administrarii hranei. Animalele pot fi invatate sa asocieze un stimul neutru cu un stimul care poate provoca un raspuns fizic din partea lor. Cainii pot fi invatati sa asocieze sunetul unui clopot cu primirea ulterioara a hranei. O data stabilita aceasta asociere, corpul catelului raspunde prin intierea salivatiei, chiar daca hrana nu mai este ulterior administrata.
In contextul tratamentelor veterinare, animalele de companie pot fi conditionate sa asocieze administrarea unui medicament, indiferent de modul de administrare, cu efecte pozitive asupra starii de bine. Ulterior, aceste animale primesc un tratament tip placebo, fapt care elicita din partea primitorului acelasi efect pozitiv asupra starii de bine. Intr-un studiu efectuat pe sobolani, acestia au primit hrana dupa ce li s-a aplicat stimuli durerosi, altii au primit injectii dureroase, altii au primit injectii cu tranchilizante, in timp ce altii au primit injectii fara nici un efect somatic. Mai tarziu, toti au primit injectii fara efect somatic. In mod surprinzator, sobolanii care au primit injectii cu tranchilizante au ales sa se apropie de hrana cel mai des, acestia fiind supusi conditionarii clasice, ei invatand sa asocieze injectia cu efectul ei sedativ, desi nu au mai primit-o in a doua parte a experimentului.
Intr-un studiu efectuat pe caini supusi unei stari de anxietate ca urmare a lasarii lor intr-un mediu necunoscut, unii caini au primit un sedativ de fata cu proprietarii lor, in timp ce altii au primit un tratament tip placebo. Cainii sedati propriu-zis, au prezentat semne de relaxare secundar tratamentului primit. Ulterior, toti cainii cainii au primit inca de doua ori acelasi tip de tratament, pe grupe de studiu. In partea a doua a studiului, toti cainii au primit tratament placebo inainte de a fi separati de proprietarii lor. Cainii care au primit sedativ in prima parte a experimentului au aratat mai putine semne de anxietate fata de cei ce au primit doar tratament placebo. Acest efect sugereaza un efect de asociere intre actul de tratament efectiv primit si reactia organismului la substanta primita.
O alta explicatie pentru efectul placebo observat in urma experimentelor pe animale ar fi ca acesta nu impacteaza direct animalele studiate, ci pe proprietarii acestora. In multe cazuri, cei care spun ca un tratament medicamentos are efect pozitiv asupra unui animal sunt, de obicei, care au grija de acel animal, si aceasta constatare a ingrijitorului poate fi subiectiva. Acest fapt poate fi problematic din prisma faptului ca proprietarul sau ingrijitorul poate percepe efecte pozitive care sa se alinieze cu asteptarile lor. De exemplu, un proprietar de caine poate aprecia ca fiind o imbunatatire a starii catelului lor insa aprecierea medicului curant asupra aceluiasi aspect sa fie diametral opusa.
Intr-un studiu efectuat pe caini cu sindrom de schiopatura, un tratament a fost testat pentru potentialul de a imbunatati starea pacientilor in comparatie cu un medicament placebo. Proprietarii de caini au fost instiintati ca patrupezii lor vor participa la un experiment si ca doar jumatate din ei vor primi un tratament propriu-zis. Pentru a evalua eventualele imbunatatiri ale starii pacientilor, s-a masurat forta cu care s-a mobilizat articulatia afectata in timpul deplasarii. Printre cainii care au primit medicatia placebo nu s-a observat nicio imbunatatire. Interesant a fost ca medicii veterinari de caz si proprietarii au observat empiric o imbunatatire notabila a starii pacientilor care au primit medicatia placebo, in 57% din cazuri.
Atunci cand timpul isi urmeaza cursul inexorabil
Adesea, conditia medicala a animalelor se imbunatateste efectiv in urma tratamentului placebo si este dificil de gasit o explicatie stiintifica pentru acest fapt. Un studiu retrospectiv care a evaluat gradul de imbunatatire a starii cainilor tratati pentru epilepsie, a constatat o reducere a frecventei episoadelor de criza la 79% din cainii tratati cu un produs placebo. Insa, si in acest caz, asteptarile proprietarilor au afectat modul in care li s-a parut ca reactioneaza cainele lor la tratament, fiind dificil de atribuit imbunatatirea starii pacientului doar pe modul de observare al schimbarilor petrecute. Iar intrebarea de fond ramane: starea pacientului se imbunatateste in termeni reali? Trebuie retinut ca, pana la urma, pacientul este un animal care nu stie ce fel de tratament primeste.
Nu orice imbunatatire poate fi atribuita efectului placebo, intotdeauna existand si alti factori sinergici. In primul rand, reaparitia periodica a anumitor simptome tinde sa fluctueze in jurul unei valori medii. Cu alte cuvinte, daca un eveniment deviaza semnificativ fata de medie, este rezonabil sa asteptam ca urmatorul eveniment sa fie mai apropiat de valoarea medie. Acest fenomen este cunoscut ca si regresie a mediei si apare in multiple aspecte ale vietii noastre. Atunci cand un caine este diagnosticat cu epilepsie, numarul de episoade este asteptat sa fluctueze natural – uneori episoadele vor fi mai dese, alteori mai rare. Daca incepem sa masuram frecventa respectivelor episoade dupa o perioada de incidenta crescuta, se poate observa o falsa imbunatatire ce reflecta fix aceasta fluctuatie naturala a incidentei, indiferent de tratamentul administrat pacientului. Mai mult, chiar si participarea in sine a unui pacient animal la un studiu poate influenta raspunsul sau fizic. Cand un animal ia parte la un studiu ce implica un tratament fizic, actul de contact fizic propriu-zis poate avea un efect vizibil asupra simptomelor si a severitatii afectiunii preexistente. S-a observat ca mangaierea unui caine poate modifica frecventa cardiaca a acestuia, la fel ca si in cazul unui cal. La polul opus, exista posibilitatea ca animalul sa treaca printr-un episod de stress atunci cand este atins de o persoana necunoscuta, cu consecinte directe asupra afectiunii medicale preexistente.
Sa fie totul in functie de puterea mintii bolnavului?
Informatiile obtinute din studierea efectului placebo la animale ajuta la proiectarea de noi medicamente pentru oameni. Testarea noilor medicamente umane pe modele animale asigura informatii pretioase cu privire la farmacocinetica si farmacodinamica lor pe pacienti umani in comparatie cu medicamentele placebo. Intelegerea efectului placebo la animale este esentiala pentru procesul de decizie cu privire la eficacitatea reala a noilor medicamente. Studiile analizate in acest sens au fost efectuate pe un numar relativ mic de animale si analiza statistica pe asemenea grupuri de lucru este uneori problematica. Studiile viitoare in acest domeniu ar fi indicat sa se desfasoare pe grupe mai mari de animale, includerea de conditii de control si de masurarea obiectiva a efectelor tratamentelor, inclusiv monitorizarea activitatii cerebrale, facilitand intelegerea mai profunda a felului in care animalele raspund la tratamente de la care nu se asteapta niciun efect.
Articol foarte interesant despre efectul placebo la animalele de companie! Multumesc pentru informatiile impartasite.