Vaccinarea iepurelui: Iata ce trebuie sa stiti

La fel ca si alte animale domestice, iepurii trebuie sa fie vaccinati in mod regulat.

Chiar daca nu ies afara si daca nu intra niciodata in contact cu alte animale, ar putea fi infectati de insecte care se hranesc cu sange, cum ar fi tantarii, puricii si capusele.

In acest articol, o sa va spunem ce vaccinuri sunt necesare pentru a-ti pastra iepurasul sanatos.

Iepurii sunt animale de companie minunate care au nevoie de o atentie speciala, nu numai in ceea ce priveste mediul lor zilnic de viata, ci si in ceea ce priveste ingrijirea medicala.

Astazi dorim sa ne concentram asupra necesitatii de a vaccina in mod regulat iepurii pitici (sau orice alt iepure domestic) pentru a-i proteja de boli potential fatale.

De ce sa vaccinam iepurele care nu iese din casa?

Motivul este simplu.

Bolile virale care pun viata iepurilor in pericol pot fi transmise prin muscaturi de tantari si alte insecte care se hranesc cu sange.

Pentru ce boli trebuie vaccinati iepurii?

Exista doua boli virale mai grave, dar una dintre acestea are doua variante care au creat necesitatea studierii a doua vaccinuri diferite.

Din acest motiv, exista trei vaccinuri care trebuie administrate iepurilor :

  • Boala hemoragica virala ( MEV si MEV-2 )
  • Mixomatoza.

MEV: Boala hemoragica virala

Aceasta boala este endemica in tot bazinul mediteranean. Extrem de contagioasa si letala, este cunoscuta inca de la inceputul anilor 1980.

Se manifesta printr-o hepatita acuta si letala care este fatala cu o morbiditate si mortalitate foarte ridicata aproape de 90% din cazuri.

Boala hemoragica virala (MEV) este cauzata de un calicivirus numit RHDV.

Poate aparea la adulti si s-a demonstrat ca puii au o rezistenta innascuta impotriva virusului care dureaza pana la aproximativ 2-3 luni.

Daca micutul il intalneste, nu prezinta simptome si isi dezvolta o imunitate care dureaza mult timp.

Daca in schimb nu intampina boala, protectia sa naturala dispare.

MEV-2 o varianta a MEV

In 2010, a fost izolat un nou virus numit RHDV-2, diferit genetic de precedentul.

S-a remarcat prezenta unei variante a virusului initial deoarece boala s-a manifestat si la pui sugari (2-3 saptamani) cu mortalitate in jur de 20-30%.
Mai mult, chiar si animalele vaccinate pentru VEM s-au imbolnavit si nu pareau sa dezvolte imunitate de durata ci doar partiala.

De curand s-a ajuns la concluzia ca virusul RHDV-2 nu este o varianta a celui precedent, ci este un nou virus letal care are o putere si virulenta mai mare decat cel izolat in 2010.

Acest virus a provocat epidemii atat in ​​randul iepurilor salbatici, cat si in fermele industriale.

Specii afectate de MEV si MEV-2

MEV isi are rezervorul intr-o singura gazda salbatica ( Oryctolagus cuniculus ), iepurele salbatic european, care este singura specie susceptibila la boala impreuna cu iepurii nostri domestici.

In schimb, MEV-2, cauzat de virusul RHDV-2, este capabil sa treaca de bariera speciei si poate infecta si alti lagomorfi, inclusiv:

  • iepure de camp brun ( Lepus europaeus )
  • iepure variabil ( Lepus timidus )

Transmiterea bolii

Virusul este deosebit de rezistent in mediul extern si poate ramane infectios pana la trei luni in carcasele animalelor care au murit din cauza acestuia.

Transmiterea intre animale are loc atat direct, cat si indirect:

  • orala
  • nazala
  • conjunctivala
  • parenteral (prin rani mici care devin contaminate cu virus)
  • muscaturi de insecte care se hranesc cu sange (purici, capuse, tantari)
  • vectori de origine animala (animale care mananca cadavre precum pasari, mamifere, insecte)
  • obiecte (hrana, haine, pantofi, echipament, custi, castroane, apa etc.).

Simptomele MEV si MEV-2 la iepuri

Atat forma MEV de boala hemoragica cat si MEV-2, au o evolutie foarte rapida, prezentandu-se mai ales in forme hiperacute sau acute. Incubarea de 1 sau 3 zile duce la moartea animalului in 12 ore.

Simptomele, atunci cand sunt vizibile, sunt:

  • hipertermie cu febra peste 40°
  • slabiciune
  • anorexie
  • prosternare
  • semne nervoase (convulsii, paralizie)
  • drenaj conjunctival
  • dispnee (dificultate la respiratie).

Simptomele sunt asociate cu disfunctie hepatica severa.

Mixomatoza

Mixomatoza este, de asemenea, o boala foarte contagioasa, raspandita la iepurii domestici si salbatici.

Virusul responsabil este un Poxviurs extrem de rezistent la mediul extern (poate supravietui pana la 10 luni daca este prezent pe pielea uscata a animalelor moarte in salbaticie).

Transmitere

Boala, foarte contagioasa printre iepuri, nu este contagioasa pentru oameni.

Caile de transmisie sunt aceleasi ca pentru MEV:

  • orala
  • nazala
  • conjunctivala
  • parenteral (prin rani mici care devin contaminate cu virus)
  • muscaturi de insecte care se hranesc sange (purici, capuse, tantari)
  • vectori de origine animala (animale care mananca cadavre precum pasari, mamifere, insecte)
  • obiecte (hrana, haine, pantofi, echipament, custi, castroane, apa etc.).

Simptomele mixomatozei

In ciuda contagiozitatii ridicate, boala are un curs mai lent decat MEV.

Dupa o incubatie de aproximativ 3 – 5 zile, simptomele se manifesta ca leziuni ulcerative necrotice in special in zona din jurul ochilor.

Caracteristica este asa-numitul facies leonin o umflare larg raspandita a botului care precede moartea subiectului.

Prevenirea bolilor virale la iepure: vaccinari

Avand in vedere gravitatea bolilor prezente pe teritoriul nostru, virulenta si capacitatea lor de a patrunde chiar si in casele noastre, vaccinarea impotriva acestor trei boli este fundamentala.

La animalele vaccinate, in special impotriva MEV si MEV-2, raspunsul imunitar este atat de rapid incat a fost folosit si in scopuri terapeutice.

Protocoalele pot fi diferite in functie de tipul de vaccin pe care medicul expert in animale exotice decide sa-l inoculeze, precum si de cantitatea de subiecti prezenti si de frecventa cu care ajung in mediu.

La Clinica noastra veterinara WesternVet adoptam planuri de sanatate pentru iepuri la care profilaxia pentru protectia MEV, MEV-2 si Mixomatoza este abordata cu vaccinari anuale la intervale regulate.

Primul vaccin MEV+MEV2 pentru iepure

  • primul vaccin la varsta de 1 luna daca puiul este nascut dintr-o mama vaccinata
  • reapel dupa aproximativ 3-4 saptamani
  • reapeluri semestriale sau anuale

Primul vaccin la iepure mixomatoza

  • primul vaccin la varsta de 1 luna daca puiul este nascut dintr-o mama vaccinata
  • reapel de sfarsitul primaverii-vara.

Atentie la iepurii care au fost vaccinati pentru mixomatoza sau au avut contact cu boala.

Este posibil sa nu dezvolte o imunitate adecvata impotriva virusului RHDV.
Din acest motiv, la subiectii a caror istorie nu este cunoscuta, este util sa se efectueze o titrare a anticorpilor pentru Mixomatoza (pentru a afla daca au intrat deja in contact cu virusul) si sa se efectueze teste serologice la 6-8 luni de la vaccinare pentru a evalua persistenta imunitatii fata de MEV si MEV-2.

Un comentariu la „Vaccinarea iepurelui: Iata ce trebuie sa stiti”

Lasă un comentariu