Continut
Ce este boala Lyme
Boala Lyme (sau borrelioza) este o infectie bacteriana transmisa prin muscatura de capuse.
La caini, agentul patogen responsabil de boala ( Borrelia burgdorferi ) provoaca simptome foarte variabile care afecteaza pielea, articulatiile, sistemul nervos si organele interne ( inima si, intr-o masura mai mica, rinichii si ficatul ).
In multe cazuri, borelioza poate fi tratata eficient cu antibiotice specifice. Cu toate acestea, diagnosticul nu este intotdeauna usor de confirmat, deoarece boala la caini are adesea un curs subtil.
Termenul de „boala Lyme” deriva de la numele unui orasel din Connecticut, numit „Old Lyme” unde, in 1975, au existat numeroase cazuri suspecte de artrita de origine infectioasa care afecteaza majoritatea populatiei, atat adulti, cat si copii. Agentul cauzal a fost izolat, in 1982, de catre Burgdorfer, un biolog din Hamilton (Montana), din intestinul unei capuse din genul Ixodes dammini (acum Ixodes scapularis ); acest microorganism a fost clasificat ca apartinand familiei Spirochete si a fost numit Borrelia burgdorferi.
Cauze si metode de transmitere
Patogen
- Boala Lyme este cauzata de o spirocheta, numita Borrelia burgdorferi. Aceasta bacterie este patogena pentru caini si alte animale, inclusiv pentru oameni.
- In Europa, infectia poate fi transmisa si de alte specii si genotipuri de Borrelia, precum B. afzeli si B. garinii, a caror patogenitate pentru caini este inca in discutie.
- Gazdele naturale ale Borrelia sunt mici rozatoare salbatice, care constituie principalele cauze ale infectiei; cainele reprezinta, ca si omul, un oaspete ocazional.
Vector
- In Romania, boala Lyme este purtata in principal de capusele Ixodes ricinus, care isi gasesc habitatul natural in principal in padure si mediul rural.
Aceste artropode transmit cainelui agentul patogen responsabil de boala ( Borrelia burgdorferi ) in timpul muscaturii. Ulterior, bacteriile care au patruns in pielea gazdei sunt transportate catre ganglionii limfatici regionali si diseminate in intregul organism.
Simptome
Simptomele bolii Lyme la caini
Borrelioza este o boala multi-sistemica care apare la caini cu mare variabilitate.
De obicei, prima manifestare este o eruptie cutanata tranzitorie, care se dezvolta in jurul locului muscaturii infectante.
Dupa o perioada de incubatie destul de lunga (in decurs de doua pana la cinci luni), pot aparea urmatoarele:
- Febra mare (uneori intermitenta)
- Dureri musculare ;
- Schiopatura (unul sau mai multe membre implicate);
- Pierderea poftei de mancare
- Ganglioni limfatici periferici mariti
- Letargie
- Oboseala
- Stare generala de rau.
In timp, cainele dezvolta dureri articulare si adesea se poate observa umflarea bilaterala a carpului, cotului, tarsului si genunchiului. De obicei, schiopatura se rezolva spontan dupa 3-4 zile, apoi reapare la fiecare 2-4 saptamani, de cel putin 2-3 ori.
La caini, problemele musculare si inflamatia articulatiilor se pot complica in poliartrita, un semn destul de tipic al bolii Lyme.
Daca este lasata netratata, borelioza poate implica si ficatul si rinichii, precum si aparitia unor tulburari neurologice si cardiace, chiar cu sechele cronice severe.
Trebuie remarcat faptul ca cainii pot fi infectati, dar nu intotdeauna dezvolta semne evidente sau prezinta simptome complet nespecifice, adica nu indica o anumita boala.
Diagnostic
Diagnosticul bolii Lyme se bazeaza pe combinatia de anamneza (evaluarea posibilei expuneri a cainelui la capuse in lunile premergatoare aparitiei simptomelor), constatarea manifestarilor tipice si executarea testelor serologice (metoda ELISA si Western Immunoblot), din care reiese pozitivitatea animalului fata de infectie.
Anticorpii impotriva Borrelia burgdorferi apar la 4-6 saptamani dupa muscatura infectanta si pot persista ani de zile, atat la animalele vindecate spontan, cat si la cele supuse terapiei cu antibiotice. Nu sunt raportate modificari hematologice sau chimice ale sangelui care sa indice boala Lyme la caini, dar lichidul articular si urina pot prezenta semne de inflamatie. In urma leziunilor glomerulare, poate aparea proteinurie.
Tratament
Daca este identificata si tratata devreme, boala Lyme are in general un prognostic bun.
In faza acuta, tratamentul boreliozei presupune administrarea de antibiotice (cum ar fi doxiciclina, amoxicilina si azitromicina ) timp de cel putin trei saptamani. Medicul veterinar poate indica si tratamente specifice (ex. antiinflamatoare nesteroidiene ) pentru a favoriza disparitia completa a simptomelor.
Vaccinarea si alte forme de prevenire
In ceea ce priveste prevenirea bolii Lyme, exista un vaccin. Cu toate acestea, este necesar sa ne amintim ca aceasta forma de protectie nu este absoluta pe teritoriul european, in virtutea prezentei diferitelor specii si genotipuri de Borrelia, al caror rol este inca de definit.
In orice caz, sunt posibile diverse interventii preventive impotriva purtatorilor. In primul rand, cainii trebuie tratati impotriva capuselor inainte de inceperea sezonului de risc (februarie-martie) cu repellent topic si alte produse prescrise de medicul veterinar. Aceasta abordare ar trebui repetata pe toata perioada de risc, indicativ pana in septembrie-noiembrie.
Dupa ce ati frecventat zonele rurale si impadurite, este necesar sa va inspectati cainele si eventual sa indepartati capusele cat mai curand posibil, avand grija sa nu lasati aparatul bucal incorporat in pielea animalului. Zonele corpului preferate de acest parazit sunt zona inghinala, axile, cap si piept.
