Ce este luxatia de patela?
Patela (sau rotula) este un os sesamoid aflat in grosimea tendonului cvadriceps, ce participa la functionarea corecta a articulatiei genunchiului. Aceasta culiseaza pe un sant format de condilii femurali ce se numeste trochlee femurala. Luxatia de patela este o afectiune ortopedica ce se traduce printr-o pozitie anormala a rotulei in raport cu trochleea femurala, ceea ce duce la probleme in flexia articulatiei, cu consecinte grave asupra genunchiului si a aliniamentului axial.
Cauzele luxatiei de patela
Cauzele aparitiei acestei afectiuni sunt diverse, in functie de fiecare individ in parte. La caini, acestea sunt in general de ordin ereditar, predispozitia genetica jucand un rol esential. Pacientii acestia au defecte de aliniament scheletal, ceea ce duce la instabilitate patelara si , cu timpul, la luxatii severe de patela si la probleme articulare. La pisici, majoritatea luxatiilor de patela sunt traumatice, rolul geneticii fiind unul important doar la anumite rase (ex Devon Rex).
Semne clinice si diagnostic
Clinic, pacientii prezinta schiopatura de tip “skipping” si durere in mers, atrofie musculara, iar in cazurile grave, deformari si aliniamente defectuoase ale membrului respectiv.
Diagnosticul se pune clinic, prin palparea rotulei in pozitie neutra si in flexie, cat si luxatia manuala, fiind stabilit gradul de luxatie intre 1 si 4:
- Grad 1: patela poate fi luxata manual aplicand presiune mediala sau laterala, insa in flexie neutra aceasta nu paraseste trochleea. De obicei pacientii sunt asimptomatici.
- Grad 2: patela se poate luxa spontan in mers, la examen clinic aceasta se luxeaza aplicand presiune sau se poate luxa fara presiune, in flexie rotata. De obicei pacientii prezinta schiopatura “skipping”, tremor si durere inconstanta.
- Grad 3: patela sta luxata permanent dar poate fi repusa in pozitie manual. De obicei pacientii prezinta schiopatura permanenta, tremor, modificari de aliniament voluntar pentru a reduce tensiunea pe m. cvadriceps.
- Grad 4: patela sta permanent luxata si nu poate fi redusa, fiind prezenta si contractura pe m. cvadriceps. Acesti pacienti prezinta deformari grave ale membrului afectat.
Imagistica normala (radiografie, ecografie articulara) si imagistica avansata sunt necesare pentru a confirma diagnosticul si de a diagnostica modificari inflamatorii, degenerative si malaliniamente axiale.
Cum se trateaza luxatia de patela?
Tratamentul luxatiei de patela poate fi chirurgical sau non-chirurgical. Cel non-chirurgical se adreseaza gradului 1 si rar gradului 2, fiind manageriat prin fizioterapie, medicatie antialgica, electrostimulare si laserterapie. Acesta vizeaza intarirea musculaturii zonei pentru a mentine patela in pozitie normala.
Tratamentul chirurgical este unul delicat, fiind divizat in mai multe operatii care pot fi facute in acelasi timp sau in interventii diferite. Acestea includ capsuloplastie, trochleoplastie, transpozitie de creasta tibiala si osteotomii corective. In cazuri severe de osteoartroza, se poate recurge si la protezare de trochlee femurala. Scopul interventiei este de a modela aliniamentul membrului afectat intr-o pozitie anatomic corecta pentru patela. Insa, tratamentul chirurgical nu are o sansa de reusita de 100%, putand fi chiar nevoie de revizii chirurgicale iar membrul afectat sa ramana cu sechele.
