Continut
Ce este sindromul brahiocefalic ?
Sindromul brahicefalic, cunoscut si sub denumirea de sindrom obstructiv al cailor respiratorii superioare ( Brachycephalic Airway Obstruction Syndrome = BAOS) este o afectiune patologica care afecteaza in principal cateii.
Printre cele mai afectate rase sunt: Pug, Bulldog englez, Bulldog francez, Boston Terrier, Pekin, Cavalier King Charles, Shar-pei si Shih-Tzu) dar si pisicile cu nasul scurt (de exemplu persane si orientale). Poate fi observat, desi mai rar, la Boxeri si Bull Mastiffs.
Sindromul este rezultatul anilor de selectie care au favorizat aspectul estetic peste cel functional.
Cainii apartinand raselor enumerate mai sus trebuie considerati potential bolnavi; din acest motiv, medicul veterinar trebuie sa evalueze de la o varsta frageda daca si sub ce forma, catelul poate fi afectat de BAOS, cu scopul de a face un diagnostic, de a intreprinde o terapie adecvata si de a defini prognosticul.
Respiratia puternica, sforaitul si oboseala usoara nu sunt manifestari normale pentru pacientii care apartin raselor cu risc; o abordare gresita poate duce la etape foarte severe ale sindromului.
BAOS este un set de diferite modificari anatomice:
- stenoza narilor,
- alungirea palatului moale,
- eversiunea ventriculilor laringieni,
- eversiunea amigdalelor,
- colaps traheal.
Aceste modificari pot aparea simultan sau doar partial, cu niveluri diferite de severitate. Efectul rezultat este o crestere a presiunii negative a aerului inspirat; initial acest lucru are ca rezultat un proces inflamator care afecteaza prima sectiune a cailor respiratorii.
In stadiile avansate si mai grave manifestari precum: lesin, crize sincopale sau cianoza poate aparea chiar si cu un efort fizic minim. Cele mai fierbinti si mai sufocante perioade ale anului sunt cele in care animalul sufera cel mai mult.
Simptomele sindromului brahicefalic la caini si pisici
Semnele clinice sunt extrem de variabile si depind de numarul structurilor modificate si de severitate. Simptomele legate de BAOS tind sa se inrautateasca pe parcursul vietii animalului. Semnele clinice timpurii, adesea subestimate, sunt urmatoarele:
- efort respirator crescut,
- toleranta slaba la exercitii (uneori chiar si mersul pe jos),
- cianoza
- dificultate la inghitire (datorita diverticulului esofagian si / sau herniei hiatale),
- reflux gastroesofagian,
- dispnee sau apnee in somn.
Exista o stransa corelatie intre dificultatile de respiratie cronice si problemele gastro-intestinale care determina manifestari cum ar fi varsaturi recurente, regurgitare sau lipsa poftei de mancare. Adesea, terapiile impotriva problemelor gastrointestinale nu ofera imbunatatiri durabile decat daca sunt asociate cu corectia chirurgicala a anomaliilor anatomice ale tractului respirator superior
Cum poate fi diagnosticat
Medicul veterinar este cel care evalueaza problemele respiratorii, prezenta si gradul de stenoza a narilor si alte anomalii respiratorii prezentate adesea de pacientii brahicefalici, cum ar fi bolile dermatologice, anomalii ale danturii si probleme oftalmologice.
Se recomanda o consultatie incepand cu varsta de 4-6 luni, in functie de prezenta sau absenta simptomelor. Acest lucru este esential pentru a evalua semnele atribuite unui sindrom brahicefalic si pentru a planifica investigatiile ulterioare si orice corectie chirurgicala. Acest lucru va permite sa incetiniti evolutia bolii si este premisa esentiala pentru a garanta o calitate a vietii mai buna pentru animalutul dvs.
Pentru a evalua gradul de obstructie (static si dinamic) a cailor respiratorii, este necesar sa se efectueze investigatii imagistice de diagnosticare, cum ar fi:
– radiografie a gatului (tractului cervical) care permite evaluarea palatului moale, a nazofaringelui (partea caudala), laringele, complexul hioid si partea craniana a traheei. Palatul moale este ingrosat si alungit, obstructionand nazofaringele si ajungand sa se suprapuna complet cu epiglota. Complexul hioid este verticalizat datorita contractiei muschilor conectati la acesta care incearca sa elibereze adita laringiana, favorizand astfel respiratia, tragand limba inapoi si in jos.
– radiografie torace care permite evaluarea diametrului traheal, evidentierea alterarilor in arborele bronsic, in parenchimul pulmonar (imagini de bronsita si pneumonie) si modificari ale siluetei cardiace.
– examinare endoscopica: este esentiala inspectarea cailor respiratorii superioare si inferioare prin evaluarea directa a gradului de obstructie si permiterea diagnosticarii cu precizie a stadiului bolii. In asociere cu endoscopia cailor respiratorii, se recomanda si o examinare endoscopica a tractului esophagogastric cu executarea probelor de biopsie ale stomacului si duodenului pe baza carora se va decide terapia care trebuie adoptata in caz de nevoie
Tratament pentru sindromul brahiocefalic
Terapia este complexa si, in ciuda imbunatatirii semnificative a calitatii vietii, multe animale nu vor avea niciodata o activitate respiratorie normala.
Terapia medicamentoasa este indicata animalelor cu suferinta respiratorie acuta si la pacientii cu probleme gastro-intestinale (atat inainte, cat si dupa operatie).
Terapia chirurgicala are ca scop reducerea obstacolului cauzat de anomalii anatomice si, daca este posibil, trebuie efectuata la o varsta frageda.
Momentul optim pentru corectarea BAOS nu a fost inca stabilit, dar la animalele simptomatice deja in primele luni de viata se recomanda in jurul varstei de 6 luni. Corectia stenozei narilor si scurtarea palatului moale se efectueaza la aproape toti pacientii supusi unei interventii chirurgicale.
Corectarea stenozei narilor permite reducerea volumului ocupat de aripa nasului si cresterea latimii narilor prin utilizarea diferitelor tehnici precum: rinoplastie cu pana orizontala sau verticala, alapexis si vestibuloplastia (rezectia dorsului medial si caudal al aripii nasului).
Rezectia voalului pendulant sau stafilectomia implica rezectia excesului de tesut (in lungime) al palatului moale.
Exista, de asemenea, alte interventii chirurgicale care pot fi necesare la acesti pacienti, cum ar fi turbinectomia (indepartarea prin tehnica laser a partii obstructive si malformate a turbinatelor nazale ventro-mediale) sau tratamentul chirurgical al colapsului laringian cum ar fi sacculectomia
